Cuprins:
Stresul a existat dintotdeauna
Mai suntem noi nevoiți azi să mergem să vânăm o căprioară sau un cerb pentru a ne asigura hrana? Trebuie să ne mai facem griji cu privire la acest lucru în perioada noastră modernă? Nu cred. Cum folosim timpul rămas liber? Ce facem cu acest timp câștigat? Suntem mult mai protejați acum decât cu câteva sute de ani în urmă. Trebuie să devenim mai înțelepți în a înțelege ce dorim cu adevărat de la viață. Un scop simplu al vieții umane, pentru mine, este acela de a face lucrurile din ce în ce mai bine și asta tot mereu.
În loc să intru în competiție cu alții și să mă frustrez în acest proces
ar trebui să concurez cu propriile mele realizări. Dacă ieri am cântat pe scenă la flaut și spectatorii m-au aplaudat, apreciind interpretarea mea, data viitoare, chiar dacă voi cânta la fel de bine și de implicat, tot nu voi fi fericit pentru că doresc să depășesc prestația mea anterioară. Ai numi aceasta ego? Nu, dar dacă spun: „Oh, am de gând să fac asta mai bine decât altcineva”, atunci acest sentiment de concurență face să apară ego-ul. Este exact această competiție. Tensiunea se creează atunci când apare această dorință de a demonstra că sunt mai bun decât altcineva. Când suntem în competiție cu noi înșine, nu suntem stresați. În realitate, suntem mai fericiți. „Da, mi-ar plăcea să realizez asta”. […]
Există bucurie în realizare
Ego-ul se manifestă în foarte multe feluri. Când spunem: „Trebuie să mă depășesc pe mine însumi, voi face lucrurile mai bine decât ieri” și devenim mândri de noi, acest lucru se cheamă mândrie. Bineînțeles că este o formă de ego. La fel când spunem: „Ok, eu pot face acest lucru”, adică mă pricep la asta. Nu este vorba de ego aici, deși la un anumit nivel îl reflectă. Când spunem: „Eu sunt asta și asta, am doctoratul”, nu este vorba de ego. Dar când spunem: „Nimeni nu cântă la flaut mai bine decât mine”, sau „Nimeni nu are o lucrare de doctorat mai bună decât a mea”, sau „Nimeni nu este mai bun decât mine”, atunci vorbim de o aroganță stridentă. Toate trei sunt manifestări ale ego-ului. Și totuși una din acestea ne va duce pe direcția corectă, în care putem evolua și ne putem dezvolta talentele. […]
Cealaltă va răni întreaga societate, începând cu noi înșine
Cred că suferim în această viață a noastră pentru că încercăm să intrăm în competiție cu ceilalți. Dacă am concura doar cu noi înșine și cu propriile noastre realizări, atunci societatea ar fi mult mai fericită. Trebuie să ne inspirăm copiii, însă prin a le oferi exemple greșite. De exemplu, chiar și elementele negative ale societății, criminalii plătiți, mafioții, teroriștii, dealerii și traficanții de pe piața neagră sunt foarte uniți. Cineva în Assam spune: „Hai să stocăm o cantitate mare de ceai” și dă telefoane în întreaga Indie. Există o anumită formă de asociere chiar și între acești traficanți de pe piața neagră. Teroriștii sunt și mai uniți. Este uimitor cum transmit informațiile cu un singur apel dintr-o țară în alta. […]
Sistemul fiziologic al unei persoane se deteriorează
Dacă o persoană este sănătoasă, va reuși să-i facă față, dar cei care sunt slăbiți sau sunt pe punctul de a se îmbolnăvi, întotdeauna vor resimți efectele lunii. Acest lucru se poate constata începând cu ziua a opta a ciclului lunar, urmărind micile schimbări ale tensiunii arteriale, ale dispoziției și ale multor alte lucruri. Putem vedea o creștere a tensiunii arteriale începând cu a opta zi până în a cincisprezecea zi. Dacă în această perioadă postim, în a unsprezecea zi putem anula efectul. Așa a intrat tradiția ekadashi în cultura noastră. Apoi noi am formulat-o așa: „Dacă nu faci ekadashi, Dumnezeu va fi nemulțumit”. Dar acesta este modul în care faci oamenii să te asculte. Chiar dacă le dai doar un morcov, te vor asculta sigur. Chiar dacă le dai numai un băț, te vor asculta sigur. Religia noastră ne-a învățat cum să ne corupem singuri. Ne mituiesc ca să facem ceva pentru Dumnezeu. Să pui niște bani în cutia milei este ca și cum Dumnezeu ar coborî să ia banii puși acolo. Pune o bijuterie cu diamante în cutia milei, niște nuci de cocos, banane sau alte fructe. Cine le mănâncă? Coboară Dumnezeu să le mănânce? […]
