Cuvântul „credință” (n.t. în limba engleză „belief”), este definit în dicționar ca „încredere în adevăr”, sau ca „existență a ceva ce nu poate fi definit sau dovedit exact”[1]. Dar acest cuvânt poate fi împărțit în doi termeni separați: „be” care înseamnă a fi și „lief” originar din cuvântul indo-european „leubh”, care înseamnă iubire. Cuvântul combinat capătă acum un sens nou: „a fi în iubire, a fi îndrăgostit”. Credința era astfel definită prin „a-l iubi pe Dumnezeu” și nimeni nu poate să iubească fără să-și folosească inima[2].

Credințele nu reprezintă în mod necesar ceea ce este adevărat sau un fapt în sine. Ele se bazează pe percepția realității care este modelată de experiențele noastre precum și de cultura din care provenim. Puterea fiecărei credințe sau gândiri provine de la fiecare credincios[3]. În acest sens orice credem din toată inima ca fiind adevărat, poate deveni o realitate în viața noastră. Ca rezultat, vom atrage evenimente, experiențe și oameni în viața noastră similare cu „ceea ce iubim” sau „ceea ce credem”[4]. Acest lucru este demonstrat și de relația părinților mei. Mama mea afirma mereu că ceea ce a atras-o la tatăl meu, a fost credința lor comună în meditație, Dumnezeu și spiritualitate.

Provenind dintr-o familie de ingineri și doctori, am fost învățată să pun la îndoială orice credință, chiar și teoriile dovedite din medicină. Deci cum puteam să cred în ideea ca sufletul există, sau într-un Dumnezeu care nu a fost niciodată dovedit științific, sau într-un sistem Heartfulness? Este simplu, convingerea mea este că aceste aspecte spirituale există, ceea ce le face reale și vii. Cu toate acestea, nu este suficient doar să gândești folosindu-ți creierul, trebuie să  simți și în inimă pentru a obține un rezultat pozitiv. Acesta este conceptul din spatele rugăciunilor, meditației și al gândirii pozitive: un simplu gând din inimă. O credință adevărată sau o rugăciune rezonează atât în inimă cât și în minte.

Imaginează-ți cum ar fi lumea dacă toți ne-am ruga pentru binele celorlalți!? Acest concept a fost studiat la scară mică de doctori cercetători din San Francisco, CA. Două grupuri a câte 20 de pacienți bolnavi de SIDA au participat la acest proiect, un singur grup beneficiind de rugăciuni de la persoane necunoscute. Subiecții acelui grup care primea rugăciuni de la distanță s-au bucurat de o îmbunătățire a stării generale de sănătate, diminuarea severității bolii, iar numărul de vizite la spital a scăzut considerabil[5]. Deși este considerat un studiu minor în lumea medicală, mesajul este semnificativ, sugerând că dacă o rugăciune vine din inimă, ea poate însănătoși. S-ar putea ca meditațiile în grup sa modifice conștiința unei întregi națiuni.

Studiul respectiv este unul dintre cele mai recente, dar există peste 6000 de articole publicate, referitor la acest subiect. De asemenea, au fost publicate numeroase alte cercetări, referitoare la modificările biologice care pot fi rezultatul anumitor percepții sau credințe.

Unul dintre oamenii de știință care se numără printre cei care au inițiat astfel de cercetări, doctorul în biologie Bruce Lipton, a studiat efectele gândurilor pozitive sau negative asupra codului genetic uman[6]. Pe scurt teoria sa se bazează pe paradigma simplă a legilor atracției: asemănările se atrag. Dacă mintea trimite anumite vibrații iar ele coincid cu cele emise de inimă și de ADN, atunci acestea pot produce schimbări în microuniversul corpului uman.

Mergând mai departe cu această paradigmă: dacă aceste credințe sunt simple idei dragi inimii noastre, atunci vibrațiile unor astfel de gânduri vor avea un efect și mai puternic. Diferența dintre un gând și o credință este că o credință nu presupune doar iubirea ci și certitudinea. Un gând sugerează că ceva este posibil și că s-ar putea întâmpla. Credința merge mai presus de posibilitate, la certitudine: se va întâmpla! Este uniunea simțurilor, emoțiilor și a ideilor cea care va face muntele să se miște. Și pentru că fiecare tip de idee emite vibrații specifice, gândurile ar trebui sa fie pure și pozitive.

Pentru mulți dintre noi expresia „gândește pozitiv” pare fără sens, cum ar putea optimismul sincer să transforme un om sărac, needucat și șomer într-un om bogat? Desigur că doar gândul „voi fi bogat, voi fi bogat” și doar atât, fără a încerca să găsim un loc de muncă, mai mult ca sigur nu va funcționa. Mai degrabă șomerul ar trebui să spună „voi găsi un post conform nivelul meu de educație care va contribui la susținerea nevoilor mele financiare”.

Deci chiar și gândurile pozitive trebuie să fie rezonabile și, desigur, autentice. Gândurile optimiste pot deveni convingeri optimiste, care vor duce la o atitudine optimistă chiar și în circumstanțele grele ale vieții.

Este o reacție în lanț: o persoană găsește un loc de muncă unde va fi apreciată pentru atitudinea sa optimistă față de munca grea; crezând că va avea succes, va atrage și pe alții în jurul său care o vor ajuta oferindu-i mai multe oportunități pentru a avea succes[7].

În ultimii douăzeci de ani, gândirea pozitivă a fost integrată în psihologia clasică sub denumirea de psihologie pozitivă, urmărind îmbogățirea vieții oamenilor. Acest concept completează psihologia tradițională, accentul fiind pus pe creștere personală și fericire și înlocuind abordările negative al psihologiei, referitoare la bolile mintale sau fobii[8]. Integrarea gândirii pozitive în atitudinile și convingerile unei persoane reprezintă o abordare mai științifică, atrăgând astfel rezultate pozitive. De altfel acest concept reiterează din nou paradigma legilor atracție și a credințelor care vin din inimă. Nu este suficient doar să avem un gând: trebuie să-l simțim, să fim convinși, să-l iubim, să-l trăim și chiar să-l transcendem.

Gândirea pozitivă transformată în credințe pozitive poate influența în mod semnificativ viața unei persoane, modificând mintea, inima și caracterul. Științe ca medicina, psihologia, biologia și ramura sa genetica, mecanica cuantică, studiază acest concept. Acest articol nu poate decât să explice succint eforturile făcute în aceste domenii, și să amintească de numeroasele publicații care investighează noțiunile conceptuale menționate mai sus. Cum poți măsura puterea credinței sau a unui gând pozitiv? Cu siguranță că vom găsim noi metode de a le studia, de a le  măsura și de a le integra în viețile noastre. Acesta este doar vârful ghețarului…

Referințe:

[1] http://dictionary.reference.com/browse/beliefs
[2] http://www.etymonline.com/index.php?term=belief
[3] Puterea incredibilă a credinței http://uncommonsense.is/post/19867557991/the-unbelievable-power-of-a-belief
[4] Biologia credinței http://content.time.com/time/magazine/article/0,9171,1879179-2,00.html
[5] Sicher F, Targ E, et al. A randomized double-blind study of the effect of distant healing in a population with advanced AIDS- report of a small scale study. West J Med. 1998; 169: 356-363 (Un studiu orb asupra efectului vindecări de la distanta la pacienții cu SIDA – raportat la scara mică).
[6] Lipton B. The Biology of Belief, (Biologia credinței) https://www.brucelipton.com/books/biology-of-belief
[7] What is positive thinking? (Ce este gândirea pozitivă?) http://psychology.about.com/od/PositivePsychology/f/positive-thinking.htm
[8] Positive psychology (Psihologia pozitivă) https://www.psychologytoday.com/basics/positive-psychology

Pin It on Pinterest

Share This