(Mindfulness reprezintă „concentrarea intenționată, tolerantă și lipsită de critică a atenției pe emoțiile, gândurile și senzațiile care apar în momentul prezent…”) (Wikipedia)

Heartfulness este o cale de a cultiva conexiuni, cu lumea, în exterior, prin centrul inimii și în interior, cu ființa interioară. Am început prin a învăța să-mi cobor atenția din zona activă, pe care o percep în minte spre spațiul infinit al inimii. Pare a fi pulsul cel mai adânc al ființei mele, care răspunde la orice și în orice moment, precum radarul. Am descoperit că e asemeni unui instrument muzical din interiorul meu, un organ subtil care poate rezona, se poate acorda, amplifica și transmite frumusețe delicată și sugestii, de la sursa divină din interior. Ori de câte ori ne simțim profund mișcați sau tulburați de viață, aceasta este inima noastră care ne ajută și ne reamintește de profunda noastră conexiune cu existența.

Prin meditație, tot acest spațiu lăuntric al inimii s-a deschis într-o senzație de infinitate, asemeni universului interior. Dacă pot să mă deschid într-un mod pur și plin de iubire față de preaiubitul din interior, atunci este ca și cum aș avea conștiință interioară în inimă, de un nivel superior față de conștiința grosieră a corpului. Acestea pot fi orientate înspre discernerea informației primite în timpul transmisiei, înspre perceperea unor dimensiuni mai frumoase și transcendentale ale ființei; coerență, o beatitudine ca o cântare, diferite expresii de iubire, de parcă aceasta ar fi o lume în sine. De multe ori, desigur, ceea ce se găsește acolo este mai presus de înțelegerea mea, le percep doar ca pe o licărire, un gust, o mireasmă, o melodie nedefinită.

A trăi heartfully (cu toată inima) înseamnă a fi conștient de prezența inimii, cât de mult posibil, astfel încât răspunsurilor ei mai delicate să li se poată acorda atenție și să fie urmate. Prezența inimii ar putea fi percepută doar ca o sugestie de grație plină de căldură, o pace care indică o direcție sau un răspuns de urmat. Dar această sugestie este primul înțeles de pătruns, înainte de a vorbi eu însămi aiurea, cu raționalizări și sofisticări defensive.

Ca profesor care le predă licențiaților, s-a întâmplat, după câteva luni, un fenomen interesant. Am observat diferența dintre a preda la nivel mental și a preda din inimă. Când predam la nivel mental era, de obicei, prea complicat și inaccesibil. Dar când predam din inimă, toată înțelegerea și toate cunoștințele mele erau cuprinse într-o modalitate de exprimare naturală și mai accesibilă, care putea atinge oamenii. Într-adevăr, niciodată nu știam ce voi spune, trebuia să încep și să mă simt centrată în inimă și deschisă față de grup, apoi ceea ce trebuia să spun îmi venea.

Fiind centrată în inimă, într-un metrou din Londra, mi s-a arătat diferența dintre a-mi vedea tovarășii de călătorie cu o privire superficială, critică și clasificatoare sau a trece brusc la o înțelegere plină de compasiune și un sentiment autentic că împărțim viața și această călătorie, prin inimile noastre.

A fi centrați pe conștientizarea inimii, de asemenea, ne deschide mai mult spre suferință și spre elementele mai puțin plăcute ale vieții cotidiene din lume. Totuși, pare a exista un motiv pentru care cuvintele curaj și inimă sunt legate direct. Într-un fel sau altul, acest spațiu infinit al inimii se poate extinde pentru a cuprinde totul și a ține contrariile, unele lângă celelalte, cu compasiune, deși simt că îți ia o viață să faci asta.

Heartfulness este un soi de prezență, un fel de a fi prezent și deschis, cu o adâncă și constantă deschidere spre a te primi pe tine însuți sau orice este aici, în acest moment. Este asemenea predării fără a opune rezistență. Asta m-a ajutat enorm: în asistarea clienților pe durata lungilor și dificilelor ore de psihoterapie, în a face față termenelor limită și urgențelor care apar în viață, chiar și în a rezista la vremea foarte caldă sau rece și în a face față la cerințe descurajatoare. Se aseamănă puțin cu a reduce totul la acest singur moment, urmat de alt moment, asemenea cântatului unei note după alta.

Acesta este un mister infinit, această inimă, atât de simțitoare, atât de cuprinzătoare și atât de precisă în toate domeniile simțirii – cunoașterii. Cu cât mai mult timp trăim în sfera ei, cu atât mai mult timp suntem aliniați cu sursa noastră și cu înțelepciunea superioară.

Despre Rosalind Pearmain

Dr. Rosalind Pearmain este academician în domeniul Psihoterapiei la Universitatea Regents; a lucrat aproape toată viața cu grupuri numeroase de adulți și tineri. A început să practice meditația, în acest sistem, în anul 1976 și locuiește în Oxfordshire.

Pin It on Pinterest

Share This